Tulburarea Obsesiv -Compulsiva

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Psiholog clinician Adela Serghiescu

Asociația pentru Sprijin Emoțional și Psihoterapie

Tulburarea obsesiv-compulsivă, cunoscută în literatura de specialitate și sub forma acronimului T.O.C, este o tulburare de anxietate în care punctul de referință este teama permanentă conform căreia ceva grav se va întâmpla în cazul în care nu se respectă un anumit ritual psihologic sau comportamental. Această tulburare se caracterizează prin prezența gândurilor obsesive și a compulsiilor ce provoacă un mare disconfort psiho-emoțional ce interferează atât cu viața profesională a unei persoane, cât și cu cea personală.

În rândurile ce urmează, voi explica pe larg ce presupune fiecare dintre termenii de specialitate menționați.

Compulsia reprezintă un comportament repetitiv, impulsiv, o forță interioară greu de controlat (de exemplu: spălarea repetată a mâinilor, verificări frecvente, aranjarea obiectelor într-un anumit mod) sau acte mentale ( rugăciuni, numărat, repetarea în gând a unor cuvinte) pe care persoana se simte nevoită să le efectueze ca răspuns la anumite gânduri obsesive sau în conformitate cu o serie de reguli care, din perspectiva acesteia, trebuie aplicate ca și condiție obligatorie.

Un alt aspect ce ține de tulburarea compulsivă îl reprezintă gândurile obsesive pe care le putem caracteriza sub formă de gânduri sau imagini persistente, intruzive și inadecvate, pe care o persoană încearcă să le ignore, să le reprime și să le înlocuiască cu alte gânduri sau acțiuni. Persoana este preocupată de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, astfel încât se pierde obiectivul principal al activității. Aceste gânduri sunt un rezultat al minții, însă fără să aibă un corespondent în viața reală, fiind asociate cu o temere pe care persoana în cauză o are. De asemenea, în cazul T.O.C, întâlnim deseori și superstițiile – gânduri conform cărora, dacă o persoană nu va face ceva anume (cum ar fi aranjarea unui obiect într-un anumit fel), i se va întâmpla ceva rău lui sau unei persoane apropiate.

Alte comportamente asociate T.O.C:

Tulburarea obsesiv-compulsivă presupune desfășurarea unei serii de acțiuni repetitive de tip ritual pe care o persoană se simte obligată să le facă, ce au rolul de a reduce nivelul de anxietate. Acțiunile sunt repetate în mod excesiv sau nerezonabil, iar persoanei ce suferă de această tulburare îi ia mult timp să le efectueze, ceea ce interferează cu activitatea profesională și socială.

Unul dintre comportamentele des întâlnite în TOC este ritualul de spălare: spălatul pe mâini, în mod frecvent, este o compulsie, în spatele căreia se află frica de contaminare (microbi, murdărie, substanțe chimice) și evitarea posibilelor focare de infecție reale sau imaginare. De exemplu: evitarea coșurilor de gunoi, vizitele la spital, folosirea dezinfectantului mai mult decât este cazul.

Verificarea obsesivă– frica de un posibil pericol iminent sau deteriorare ce se poate întâmpla în viitor – cum ar fi verificarea repetată a inchiderii ușilor, ferestrelor, gazelor ori repetarea unor gesturi, mișcări, ritualuri de numărare, evitarea călcării pe liniile dintre bucățile de gresie, apăsarea clanței de trei ori înainte de a deschide ușa, numărarea stâlpilor până la o anumită destinație.

Ordinea și simetria este o altă formă de control ce îndeplinește un rol de liniștire. De exemplu: aranjarea hainelor din dulap în funcție de culoarea acestora, între ele fiind același spațiu; alegerea hainelor din mijlocul teancului, considerând că prima haină de deasupra, respectiv ultima, sunt infestate; obiectele din casă trebuie să fie așezate în același loc și în aceeași poziție, cea mai mică schimbare a acestora provocând persoanei ce suferă de TOC o stare de agitație greu de gestionat sau chiar o reacție agresivă în cazul în care altcineva este “vinovatul”.

Păstrarea lucrurilor: o persoană cu tulburare obsesiv compulsivă se teme să se despartă de obiecte. În spatele acestui comportament se află teama de a nu pierde informații, amintiri. Drept consecință a acestui comportament este acumularea multor lucruri, de cele mai multe ori acestea devenind inutile.

Cauzele tulburării obsesiv-compulsive sunt:

Din punct de vedere genetic, tulburarea este de cele mai multe ori prezentă la o rudă de gradul I; în cazul mamelor cu această tulburare, simptomele se transmit și copiilor prin procesul de învățare imitativă, copilul preluând ideile mamei despre curățenie, ordine și alte ritualuri, dar și temerile acesteia. O altă cauză a T.O.C este reprezentată de traumatismele cranio-cerebrale sau alte cauze de ordin neurologic.

Una dintre afecțiunile întâlnite în cazul tulburării obsesiv-compulsive, dar și a altor tulburări de tip anxios, cum ar fi atacurile de panică, anxietatea generalizată sau fobiile, este depresia. În aceste cazuri, depresia este întâlnită, de multe ori, în tandem cu consumul de alcool, tulburări alimentare, tulburări de control al impulsurilor cum este jocul patologic de noroc, ipohondrie sau chiar tentative de suicid.

Din punct de vedere lingvistic, persoanele ce suferă de T.O.C folosesc deseori termeni precum: “catastrofă”, “trebuie”, “pericol”, “problemă”, “ghinion”, “blestem”, “mizerie”. Multe dintre persoanele ce suferă de această tulburare, nu consideră că au o problemă, folosind ca mecanism de apărare valorizarea sub formă de hărnicie și curățenie, motiv pentru care numărul celor care ajung la un specialist, este foarte mic.

Recomandări: în cazul în care prezentați simptomele descrise în acest articol, iar calitatea vieții vă este afectată, vă recomand să vă adresați unui psiholog. Tulburarea obsesiv-compulsivă se tratează cu ajutorul ședințelor de psihoterapie cognitiv-comportamentală asociată terapiei psihofarmacologice, efectele acestora fiind îmbunătățirea calității vieții.